Candela Bisericii arde pentru toţi!



vineri, 6 septembrie 2013

Pacatele gandului…


(…) Unele dintre gânduri sunt simple, altele complicate.
Simple sunt cele nepătimaşe. Iar compuse sunt cele
pătimaşe, ca unele ce constau din patimă şi idee. Aşa fiind,
se pot vedea multe din cele simple urmând celor compuse,

când încep să fie mişcate spre păcatul cu mintea. Să luăm
de pildă aurul, în amintirea cuiva s-a iscat gând pătimaş
despre aur, iar acest fapt l-a dus cu mintea la furt şi la
săvârşirea păcatului în cuget. Amintirii aurului i-a urmat
deci îndată amintirea pungii, a lădiţei, a vistieriei şi cele
următoare. Amintirea aurului era compusă, căci avea în ea
patima. Dar a pungii, a lădiţei şi a celor următoare era
simpla. Căci mintea nu nutrea nici o patimă faţă de ele. La
fel stau lucrurile cu orice gând, cu slava deşartă, cu femeia
şi cu celelalte. Căci nu toate gândurile care urmează
gândului pătimaş sunt şi ele pătimaşe, cum am arătat mai
sus. Din acestea putem cunoaşte care sunt înţelesurile
pătimaşe şi care cele simple.
   Unii spun ca dracii atingându-se în somn de
anumite părţi ale trupului stârnesc patima curviei. Pe urmă
patima stârnită aduce în minte forma femeii, prin amintire.
Iar alţii zic că aceia se arată minţii în chip de femeie şi
atingând părţile trupului, stârnesc dorinţa şi aşa se ivesc
nălucirile. Alţii iarăşi spun că patima, care domneşte în
dracul ce se apropie, stârneşte patima şi aşa se aprinde
sufletul spre gânduri, aducând înainte formele prin
amintiri. De asemenea despre alte năluciri pătimaşe, unii
spun că se produc într-un fel alţii într-alt fel. Dar în nici
unul din modurile amintite nu pot dracii să mişte nici un
fel de patimă, dacă se găsesc în suflet iubirea şi înfrânarea,
fie că se află trupul în stare de veghe, fie în stare de somn.
Unele dintre poruncile legii trebuie păzite si
trupeşte şi duhovniceşte; altele numai duhovniceşte. De
pildă: să nu curveşti, să nu ucizi, să nu furi şi cele
asemenea, trebuie păzite şi trupeşte şi duhovnicesc. Iar
duhovniceşte în chip întreit. Dar tăierea împrejur,
păzirea Sâmbetei, junghierea mielului şi mâncarea azimei
cu lăptuci amare şi cele asemenea, numai duhovniceşte.
 (…) Iubirea trupească de sine, cum s-a spus adeseori, e
pricina tuturor gândurilor pătimaşe. Căci din ea se nasc
cele trei gânduri mai generale ale poftei: al lăcomiei
pântecelui, al iubirii de argint şi al slavei deşarte. La
rândul lor, din lăcomia pântecelui se naşte gândul curviei;
din iubirea de argint gândul lăcomiei şi al zgârceniei; iar
din slava deşartă, gândul mândriei. Şi toate celelalte
gânduri izvorăsc din aceste trei: al mândriei, al întristării,
al pomenirii răului, al deznădejdii, al pizmei, al bârfirii, şi
celelalte. Aceste patimi leagă mintea de lucrurile materiale şi o ţin la pământ, stând cu toate deasupra ei
asemenea unui bolovan foarte greu, ea fiind prin fire mai
uşoară şi mai sprintenă ca focul. (…)
Extras di Filocalia II-Maxim Marturisitorul


Niciun comentariu:

Legaturii Ortodoxe

  1. MITROPOLII, ARHIEPISCOPII, EPISCOPII ROMÂNEŞTI
  2. BISERICI, MĂNĂSTIRI, PAROHII ROMÂNEŞTI
  3. SITE-URI ALE ALTOR BISERICI ORTODOXE
  4. PAGINI PERSONALE
  5. PAGINI DIVERSE
  6. ALTELE