Fiu pierdut

de Traian Dorz 

 Fiu pierdut pornit pe calea desfătărilor deşarte, Tu ţi-ai părăsit pe Tatăl în durerea cea mai mare Şi-acum rătăceşti în rele, mai departe, mai departe Pe cărările pierdute, robul poftei pierzătoare. 

Fiu pierdut pe drumuri triste de păcate şi de rele Ţi-ai prădat întreg avutul în beţii şi desfrânare Şi-acum gol, flămând şi singur mai departe stai în ele Să paşti porcii stricăciunii, adâncindu-te-n pierzare. 
Fiu pierdut ce pieri în tina ucigaşelor păcate Tatăl Sfânt de-atunci aşteaptă iar acasă să te-ntorci O, de-ai asculta chemarea-I, El e bun şi-ţi iartă toate Însă vino, vin’ acasă, lasă turma rea de porci. 
Fiu pierdut în negrul haos al căderii şi pieirii Lângă tine e cărarea sfântă ce la Cruce suie O, apucă azi pe dânsa, s-afli taina mântuirii Şi iertarea de păcate prin Iisus Hristos, din cuie.
O, tu nici nu ştii sărmane fiu pierdut pe căi amare Ce comori de har şi pace sunt în jertfa răstignirii Vino, gustă din dulceaţa sfântului cuvânt «iertare» Ca şi care n-a fost altul în viaţa omenirii. 
Pentru tine S-a dat morţii Fiul slavei minunate Ca să-ţi facă la viaţă drum pe care să te-ntorci Vino, fiu pierdut, la Tatăl - El e bun şi-ţi iartă toate, Vin-acasă, vino astăzi! - lasă turma rea de porci!... 
Amin